Cafeaua Julius Meinl are o istorie interesantă de peste o mie de ani. Faimoasa băutură este menționată în diferite legende și mitologii, dar prima ei apariție nu este documentată cu exactitate. După sursele noastre, arbuștii de cafea provin din regiunea etiopiană, Kaffa, din secolele XIII și XIV, când soldații din Jemen au adus cafeaua în Asia și Europa. Cafeaua s-a răspândit în toată lumea și prin Islam, care interzice consumul de alcool și-l înlocuiește cu cafea. Denumirea originală "ahwah" a fost înlocuit cu termenul turc "kahweh", care înseamnă "stimulent". Alte surse susțin că denumirea cafelei provine de la locul ei de origine: Kaffa.
Istorie
Cafeaua a devenit populară și în lumea civilizată. În unele țări au început să fie cultivați arbuștii de cafea, altele au promovat această băutură atât de mult încât numai preoții au avut dreptul să o consume. Cafeaua a ajuns în Rusia în secolul al XVI-lea și a devenit o băutură principală la petreceri și baluri, servită în cești festive. Ca urmare a cerinței mari de cafea, au apărut și primele cafenele. De exemplu la începutul secolului al XVII-lea, Cairo avea aproape 2.000 de cafenele. "Băutura diavolului" a devenit populară și în rândul europenilor care au început să-i savureze gustul. Astfel încât au pornit să exploreze teritorii și națiuni exotice pentru a se familiariza cu tradiția preparării cafelei. Italia a devenit prima țară europeană unde cafeaua s-a vândut într-un volum foarte mare. Cafe Florian din Piața San Marco din Veneția era cea mai faimoasă cafenea din această perioadă, oferind nu numai cafea, dar și momente de relaxare în extravagantele sale săli. Cafeaua cucerit și Anglia, o consumatoare eminamente de ceai, aici deschizându-se peste 3,000 de cafenele în secolul al XVII-lea. După ce englezii, olandezii și francezii au dus cafeaua și în America de Nord, a urmat colonizarea continentelor americane, care au promovat cafeaua ca pe o "băutură mondială".
Arbuştii de cafea
Categoria de arbuşti de cafea include în jur de 50 de tipuri de arbuşti, cele mai cunoscute fiind Arabica, Robusta,Canephorea, Liberian şi Excelso. Tipurile de arbuşti creează diferite gusturi şi arome de cafea. Calitatea cafelei depinde nu numai de tipul de arbust ci şi de complexa procedură, care transformă boabele verzi de cafea într-o băutură neagră şi delicioasă. Fructele de cafea se culeg roşii şi sunt lăsate apoi între 8 și 10 luni să se coace.
Producătorii de cafea
Cele mai renumite ţări producătoare de cafea sunt: Brazilia, Columbia, Venezuela, Bolivia, Peru, Ecuador, Guatemala, Costa Rica, Cuba, Mexic, Kenia, Camerun și India.
Culegerea
Există mai multe modalităţi pentru culegerea şi prelucrarea cafelei. Unii producători de cafea aşteaptă ca boabele de cafea să cadă pe pământ, alţii culeg fructele de pe arbust.
Prăjirea
Prelucrarea cafelei este o procedură lungă şi dificilă, prăjirea fiind una dintre cele mai importante și delicate etape. Cafeaua verde nu este consumabilă ca atare. Boabele de cafea îşi obţin aroma şi gustul de-alungul procesului de prăjire, iar calitatea depinde esențial de acest procesul. Efortul poate fi în zadar dacă prăjirea nu este executată corespunzător. Cafeaua boabe care din magazine şi cafenele, este, de obicei, un amestec exact determinat din diferitele tipuri de cafea. De aceea, producătorii de cafea pot să ofere cafea cu gust şi aromă unică.
Servirea
Gustul şi calitatea cafelei depinde şi de modul de preparare. Pentru a servi o băutură caldă şi delicioasă, setarea adecvată a espresoarelor de cafea dar şi procedurile de preparare sunt esenţiale. În mod tradițional și în spiritul Culturii Cafenelei Vieneze, al cărei Ambasador am fost și vom fi întotdeauna, cafeaua Julius Meinl trebuie servită într-o ceașcă de porțelan pe o tavă de inox alături de un pahar cu apă. Consumul mare de cafea a îndemnat experţii să studieze şi să analizeze influenţa consumului de cafea asupra sănătăţii umane. Din păcate, teoriile nu confirmă clar şi în unanimitate influenţa pozitivă sau negativă a consumului de cafea.
