Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a incheiat cea de-a cincea etapă a Campaniei de sensibilizare şi conştientizare publică din cadrul proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, constând în comunicarea directă cu cetăţenii prin intermediul unor seminarii locale.
Evenimentele s-au derulat în perioadele 9 – 27 iunie şi 30 august- 19 septembrie 2013 în 87 de comune din judeţele: Covasna, Prahova, Braşov, Ilfov, Buzau, Harghita, Alba, Hunedoara, Timiş, Arad, Mureş, Mehedinti, Giurgiu, Călăraşi, Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Argeş, Ialomiţa, Teleorman, Neamţ, Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău, Brăila, Galaţi, Tulcea, Bihor, Satu Mare, Maramureş, Cluj, Bistriţa Năsăud. Peste 2500 de cetăţeni (agricultori, fermieri, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, medici, profesori, învăţători), au participat la seminariile susţinute de experţii de mediu. Prin aceste acţiuni se doreşte îmbunătăţirea practicilor şi comportamentelor individuale, de familie şi instituţionale în zonele rurale din România (în special în comunele desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi), în ceea ce priveşte gestionarea gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, precum şi combaterea poluării cu nutrienţi a apelor şi solului şi crearea premizelor pentru o agricultură durabilă. În cadrul seminariilor, experţii de mediu au făcut cunoscute cele mai importante informaţii cu privire la calitatea apei, managementul gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, aplicarea îngrăşămintelor, implicaţiile prevederilor Directivei Nitraţi la acordarea subvenţiilor pentru fermieri. S-a demonstrat că apa din majoritatea fântânilor inspectate are o concentraţie de nitraţi mai mare decat limita normală admisă. Această sursă de poluare provine din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor. S-a pus accent pe soluţiile practice pentru remedierea problemelor existente. În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Cantităţile peste limitele admise, a nitraţilor în apa de băut, conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este îmbunătăţirea calităţii vieţii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii agriculturii şi crearea de perdele forestiere de protecţie. Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată şi promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.
