Comisia de Supraveghere a Asigurărilor precizează că modificarea legislației secundare emisă în aplicarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor vizează atingerea obiectivului principal stabilit de legiuitor, respectiv protecția fondului locativ din România împotriva riscurilor de cutremur, inundații și alunecări de teren. Prin măsurile adoptate, CSA a avut în vedere respectarea legislației în vigoare şi aplicarea acesteia de către toate societățile de asigurare în mod unitar, pentru implementarea cu succes a proiectului inițiat și finanțat de Banca Mondială. Studiile Băncii Mondiale au arătat că locuințele și, implicit, populația României au o expunere majoră la riscurile de cutremur, inundații și alunecări de teren. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a avut în vedere acoperirea riscurilor de catastrofă la nivel național, fără a interzice încheierea asigurărilor facultative, în scopul protejarii intereselor asiguraților, în situația în care unele produse de asigurări facultative similare existente în piață au condiții diferite de la o societate la alta, altele decât cele prevăzute în Legea nr.260/2008. CSA recomandă proprietarilor de locuințe să verifice condițiile contractuale ale polițelor facultative. Dacă acestea sunt de tip proporțional sau prevăd franșize pentru cele trei riscuri de catastrofă naturală (cutremur, inundații și alunecări de teren), atunci obligația de a-și asigura locuințele, conform prevederilor legii, nu este îndeplinită. Pentru lămurirea oricăror probleme ce pot apărea în procesul de încheiere a unei polițe de asigurare și/sau în perioada de derulare a acesteia, CSA a pus la dispoziția asiguraților serviciul TelVerde, care poate fi accesat gratuit la numărul 0-8008-25627. CSA precizează că decizia Curții de Apel București, prin care s-a dispus admiterea în parte a cererii de suspendare a executarii Ordinului CSA nr. 15/2012 şi a Normelor privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, reprezintă o primă fază procesuală și nu este o decizie irevocabilă.
Fransiza este partea din dauna ce urmeaza a fi suportata de catre asigurat. Ea apare in polita si poate fi exprimata ca si valoare fixa sau relativa – procent din suma asigurata sau din dauna. Aceasta poate fi de doua tipuri: atinsa si deductibila. Fransiza atinsa este suma de bani care va fi suportata de catre client daca dauna nu depaseste o anumita valoare (spre exemplu fransiza de 1000 euro). Astfel, daca valoarea reparatiei este mai mica sau egala cu 1000 euro, nu veti beneficia de despagubire. In schimb, daca valoarea reparatiei depaseste 1000 euro, veti fi despagubit integral. Fransiza deductibila este suma de bani care va fi suportata de client, indiferent de valoarea daunei. Astfel, din orice despagubire la care veti fi indreptatit, se va scadea valoarea fransizei. Fransiza poate fi negociata cu compania de asigurare, dar poate fi si impusa de asigurator, in functie de politica de risc a fiecarei companii in parte. La producerea unuia dintre riscurile asigurate, valoare fransizei se scade din totalul despagubirii cuvenite. Daca este sau nu cu adevarat necesara numai clientul/asiguratul poate spune.
