Degeaba facem dosare, băgăm oameni grei la bulău, dacă nu le luăm și banii pe care i-au produs pe căi ilegale. Cam acesta a fost mesajul procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, la ședința de bilanț al activității instituției pentru anul trecut. Kovesi a atact subtil ANAF, instituție căreia i-a sugerat să execute serios hotărârile instanțelor de judecată. Citiți în continuare un fragment din discursul Laurei Codruța Kovesi la bilanțul DNA: “În 2014 au fost investigaţii în dosare cu impact major în rândul opiniei publice. DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a 9 parlamentari şi a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniștri. Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi de DNA într-un an. Este un semn evident al independenţei DNA, iar investigarea corupţiei la nivel înalt va continua, indiferent de funcţia administrativă sau politică deţinută de persoana vizată. Anchetele DNA în 2014 au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale ale proprietăţilor, sănătate, educaţie, achiziţii publice, corupţie în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene. Unele anchete au împiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat. Într-un singur dosar, intervenţia procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA. În alte dosare, intervenţia procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro. Ca urmare a reorganizării asumate şi realizate în anul 2014 a avut loc o impulsionare a activităţii structurilor teritoriale şi o creştere a eficienţei activităţii acestora. Rolul şi contribuţia structurilor teritoriale au devenit din ce în ce mai importante. Trebuie evidenţiată aici investigarea unor cazuri de amploare, cu impact deosebit în rândul societăţii efectuate de colegii din Braşov, Cluj, Oradea, Ploieşti, Piteşti, Timişoara şi Suceava. O creştere semnificativă a volumului de activitate şi a numărului de rechizitorii s-a înregistrat la serviciile teritoriale Constanţa, Craiova, Bacău, Galaţi, Iaşi, Alba şi Târgu Mureş. Toate aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuţia profesională a poliţiştilor judiciari, a specialiştilor şi a întregului personal care lucrează în DNA. Nu trebuie să uităm că pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni. În 2014 valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an. Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”.
