122 de infracţiuni au fost constatate şi peste 300 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproape 2.200.000 de lei, au fost aplicate, în trei zile, în urma unei acţiuni pentru prevenirea şi combaterea muncii „la negru”, coordonate de Poliţia Română, în colaborare cu Inspecţia Muncii.
În perioada 15 – 17 octombrie a.c., Poliţia Română, prin Direcţia de Investigare a Fraudelor din cadrul I.G.P.R., a coordonat o acţiune, la nivel naţional, în colaborare cu Inspecţia Muncii, pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea ilegalităţilor comise în domeniul utilizării forţei de muncă “ la negru “. Echipele de control, formate din poliţişti de investigare a fraudelor şi specialişti din cadrul inspectoratele teritoriale de muncă, au efectuat 197 de controale, care au vizat 1.005 agenţi economici care îţi desfăşoară activitatea în diferite domenii. În urma controalelor, au fost întocmite 104 dosare penale, în cadrul cărora sunt cercetate 139 de persoane, bănuite de comiterea a 122 de infracţiuni. Dintre infracţiunile constatate, 37 sunt de primire la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă, faptă prevăzută de Codul Muncii, 76 sunt evaziuni fiscale, 6 sunt înşelăciuni şi 4 sunt falsuri în înscrisuri sub semnătură privată. De asemenea, pentru neregulile constatate, poliţiştii şi inspectorii de muncă au aplicat 303 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 2.190.700 de lei.
Poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor Arad, împreună cu inspectori de muncă de la I.T.M. Arad au identificat o societate comercială din Ineu, cu obiect de activitate fabricarea de produse manufacturiere, care a primit la muncă 19 persoane, fără a le întocmi contracte individuale de muncă în formă scrisă.
La o societate comercială din Galaţi, cu obiect de activitate lucrări de construcţii, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor, împreună cu inspectori de muncă de la I.T.M. Galaţi au identificat 14 muncitori care nu aveau contracte individuale de muncă.
O societate comercială din Turda, care se ocupa cu fabricarea vinului a fost depistată de poliţiştii de investigare a fraudelor din Cluj şi de inspectorii I.T.M. Cluj că îşi desfăşura activitatea cu 6 persoane, pentru care nu fuseseră încheiate contracte individuale de muncă, conform legislaţiei în vigoare.
Poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul D.G.P.M.B, împreună cu inspectori de la I.T.M. Bucureşti au identificat 2 firme din Bucureşti, cu obiect de activitate lucrări de construcţii, respectiv comerţ, care îşi desfăşurau activitatea cu 20, respectiv 8 persoane, care nu aveau contracte individuale de muncă.
De asemenea, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor Maramureş s-au sesizat din oficiu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune prin utilizarea de mijloace frauduloase şi fals în înscrisuri sub semnătură privată de către reprezentanţii a 3 firme.
Cei în cauză sunt bănuiţi că ar fi indus şi menţinut în eroare reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Maramureş cu privire la existenţa unor raporturi juridice de muncă cu persoane care îndeplineau cerinţele prevăzute de art.85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Aceştia ar fi utilizat în mod fraudulos înscrisuri care atestau în mod nereal încheierea contractelor de muncă şi acordarea drepturilor salariale în baza cărora au beneficiat în mod injust de subvenţii din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în total 295.644 de lei.
În urma verificărilor efectuate de poliţiştii de investigare a fraudelor din Teleorman, la o brutărie din comuna Scrioastea, s-a constatat faptul că nu au fost întocmite documente privind aprovizionarea cu materie primă şi pentru valorificarea producţiei, în condiţiile în care a fost estimat că se produceau zilnic 250 de pâini albe, a câte 300 de grame.
Munca nedeclarată (cunoscută şi sub denumirile de muncă fără forme legale sau muncă la negru), reprezintă orice activitate prestată în cadru legal şi plătită, dar nedeclarată autorităţilor publice, putând fi doar estimată, ca şi amploare a fenomenului. Este una dintre abaterile grave întâlnite de autorităţi, în cadrul controalelor efectuate la diferitele tipuri de angajatori. Munca la negru are efecte negative, pe termen scurt, dar şi pe termen lung, atât pentru individ cât şi pentru societate, pentru bugetul asigurărilor sociale şi bugetul de stat, existând o relaţie interdependentă între plata contribuţiilor şi impozitelor şi accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protecţie socială, lipsa de venituri la bugetul consolidat al statului afectând sistemele de asigurare socială. În acelaşi timp, acest fenomen are efecte negative şi pentru cei care prestează activitatea nedeclarată situându-i pe o poziţie precară din punct de vedere economico-social, fără posibilităţi de progres profesional şi mai ales fără protecţie socială. Din aceste motive, dar şi din cauza gravităţii, permanentizării şi repetabilităţii actelor de muncă nedeclarată cu consecinţe negative asupra bugetului de stat consolidat, prevenirea şi combaterea muncii la negru sunt prioritare pentru combaterea evaziunii fiscale
