Scarba totala! Uite asa ajung candidatii sa fie alesi doar de activele de partid!

Pe măsură ce avansăm în timp, alegerile, fie că sunt parlamentare, fie prezidențiale tind să ocupe din ce în ce mai puțin interesul populației neimplicate politic din România. Dacă la primele alegeri libere de după 1989, prezența la vot a fost masivă, lucrurile au început să degenereze la fiecare patru ani. După cum arată evoluţia statistică a preyenţei românilor la vot, preşedintele tinde să fie ales aproape în exclusivitate de activele de partid şi de simpatiyanţii acestora, respectiv de nucleele dure ale formaţiunilor politice implicate în campaniile electorale. Românii nu prea mai votează decât dacă sunt duşi cu autocarele sau microbuzele şcolare şi dacă li se dau mici atenţii sau chiar ceva bănuţi. Asta pentru că, pentru cei mai mulţi dintre ei, vremurile sunt din ce în ce mai grele, indiferent de cine iese la guvernare, cine se aşează în fotoliul prezidenţial sau cine intră în cele două camere ale Parlamentului. În aceste condiţii, nu ştiu ce rost mai au campaniile electorale. Ele pot fi doar prilejuri de cheltuit bani negri, alergat aiurea prin ţară, rostit enormităţi la mitinguri şi jucat hore pe la bâlciuri şi târguri. Cam aşa a evoluat prezenţa românilor la vot din 1996, până în 2009, când au fost ultimele alegeri prezidenţiale:

1996 În primul tur au fost prezenți la urne 76% dintre românii cu drept de vot. În turul doi  au votat 75,9%.

2000 participarea la vot a cunoscut o nouă scădere. La primul tur, au votat 65,3%, iar la turul doi, 57,5%.

2004 A fost  cea mai scăzută prezenţă la vot din 1990 încoace la acest tip de scrutin. La primul tur 58,93% , iar la turul doi 55,2%.

2009 Pe 22 noiembrie 2009,  au fost şi mai puţini, respectiv 53,52% dintre alegători s-au prezentat la urne.

Dacă păstrăm proporţiile, în această toamnă îşi vor exprima opţiunile prin vot şi mai puţini dintre români.

Publicat de Prahova Politică